Azi tot zi proastă am avut, dar în alt articol. M-am săturat de idioţi, m-am săturat de distrugători, m-am săturat de oameni care nu gândesc. Ai un creier în capu’ ăla, ce faci cu el???
După aceea, am mers cu Cookie, şi filmam pe drum spre casă. Dăm de un tip în BERMUDE, la 2 grade, cu geacă, care lua pâine. Tipule, rulezi fin!

Aşa că am decis să pun un afiş pe uşa brutăriei.
“Tipului în bermude care a cumpărat pâine aseară (19.ian.2010):
EŞTI FOARTE TARE!
Presupun că stai în zonă, şi o să mai iei pâine (implicit văzând afişul).
Dacă da, dă-mi un mail la: (adresă nouă de mail *******)

P.S. Sper că acest afiş nu deranjează. Rog brutăria să îl lase o perioadă – măcar până i se termină tipului pâinea. Mulţumesc anticipat.”

Eu am pus acest afiş la 7:30 când am plecat la şcoală. Cookie mă anunţă la 8:30 că nu mai e. Jur, dacă eram în Anglia afişul ăla stătea acolo luni întregi. Nuu, la noi distruge Planeta un afiş d-ăla. Aşa m-au enervat, jur. Cu ce-i deranja frate? Nu era cu obscenităţi, nu ziceam “cumpăraţi de la altă brutărie”. NU!

Voiam să mai scriu un post despre şcoală dar poate mâine, acu am prea mulţi nervi. Românule, te-ai tâmpit!

Aparent prieteniile trebuiesc întreţinute, nu trăiesc de la mama lor putere. Şi tot aparent, am reuşit să am un week-end oribil, şi momentan din diverse motive nu am cu cine vorbi.
Deasemenea, ador oamenii care ştiu să se axeze pe problemele lor, şi nu sunt în stare să asculte ce au de zis şi ceilalţi. M-am săturat să-mi pun viaţa pe hold, pentru că alţii au probleme mai “importante”. Înţeleg că sunt la fel de grave ca ale mele, înţeleg exact ce simt, am trecut şi eu prin FIX aceleaşi chestii, dar eu spre deosebire de ceilalţi, ştiam şi să ascult, nu numai să spun.
Şi acum de spus, şi ceilalţi nu mai ştiu să asculte.

Cât despre nivelul de maturitate al clasei mele, avem:
-una bucată minoră care stă în bancă cu căştile, şi scrie o temă.
-mai multe bucăţi cretini care vin şi trag palme peste cap (not Makki), sau pun muzică pe difuzorul telefonului după care i-l bagă în ureche smulgând căştile.
-aceeaşi bucată minoră care nu reacţionează (“lasă, o să crească ei”)
-minoră care se întreabă cam cât de mult mai înseamnă un an jumate, că s-a cam săturat.

Eram într-o stare mult prea avansată de legumă ca să mai comentez, sau măcar să îi arunc măcar un “Şi câinii vagabonzi se cacă tot în spaţiul special amenanjat?” sau să îi urez că dacă vrea aer curat să se mute în Maramureş, sau măcar faptul că fereastra lui e la 25 de metri de unde stau ei cu câinele şi nu ştiam că are senzori de miros implementaţi în Pământ. M-am săturat de idioţi cu mentalităţi comuniste, de moşi şi babe care mor dintr-un răhăţel de şoricar.
Scuzaţi expresia.
Dacă aveam ciobănesc, şi eram adultă la 12o de kile’ o beleaţi mă. Vă îngropa ăla în fecale de nu vă vedeaţi dacă vă mai ardea de comentarii.Of.

Feeling like shit.
Aşa.
S-au amestecat toate, n-am făcut nimic, îmi conduc alţii viaţa, mă enervez şi plâng, râd la glume sarcastice si îl cosider genial pe Garfield. Vreau să înot, să ies cu bicla şi să joc baschet în curte la Şincai, că tot au dărâmat terenul. Vreau să beau ciocolată caldă ca să îmi amintesc cum era înainte să devin “dependentă” de substanţă, cafea.
Aş vrea să dau cu muult timpul înapoi, dar asta e, sunt complet în ceaţă pe toate planurile, şi nu sunt în stare să mă adun să fac ce trebuie.
Bassically,
I HATE THIS SHIT
I HATE THIS SHIT
I HATE THIS SHIT
I HATE THIS SHIT
And more. I hate THAT one person. And i don’t care. It’s her fault. The end.

yiruma – river flows in you

Listen to this. Cam aşa mă simt acum. Am dat-o din nou în bară, cum mi-am promis că nu o să mai fac, şi acuma iar ne-am certat. Vechea poveste. Durează maxim 3 luni. Evident. Normal.
Azi mi-am cumpărat Amores Arta, a lui Ovidiu.

“Când de-al războiului foc şi primejdiile mării scăpase
Vai! Agamemonon căzu chiar de soţie ucis!
Cine n-a plâns pe Creusa pierită-n văpăi la Ephyra
Şi al Medeei omor n-a blestemat îngrozit?!
Pe Hippolyt sfîrtecară prin stânci speriaţi telegarii;
Lacrimi vărsă cu amar Phoenix din ochii lui stinşi!
Oare de ce tu, Phineu, ai orbit pe-ai tăi fii fără vină?
(…………………………………………………………..)
Fărădelegile-acestea femeile le aţăţară!“

Şi nu numai astea. Pentru Cleopatra au murit 2 mari comandanţi ai marelui Imperiu.
Pentru Elena s-a dus un război.
Cauzat de mărul discordiei, cearta între 3 femei, rezolvată de un război.
“Trădaţi în dragoste!” pe asta se bazează.
Poate da, femeile fac cele mai frumoase lucruri din lumea asta, ele le crează.
Dar sunt şi cauza celor mai mari certuri.

Nu voiam să vă certaţi, doar că atunci când am văzut că reîncepe calvarul am căutat un vinovat, rapid, şi din termenii cei mai la îndemână el părea. Fiţi prieteni buni în continuare, eu sur doar femeie, eu stau la baza chestiei asteia, nu?
Urăsc romantismul.
Deci mă urăsc pe mine.
Cât oi fi eu de tomboy, defapt în esenţă Cookie, şi Sato, au dreptate. Sunt o romantică incurabilă. Şi asta cauzează numai probleme. Scuze. Asta-s eu. Love me or hate me.
Off…

Frate. Lăsaţi-ne  în pace. Facem noi dacă e cazul şi dacă vrem, că şi nouă ne e târşă să primim pe cineva în casă cu dezordine. Da în rest lăsaţi-ne în pace că găsim noi ce avem nevoie în dezordine. Nu ne mai afceţi voi ordine pentru că simţiţi nevoia, după care să urlăm că unde ne-aţi pus aia şi aia, şi tot noi să fim ăia care nu apreciem că aţi făcut curat. Da, apreciem intenţia, dar NU VREM. V-am rugat noi? NU. Atunci lăsaţi-ne odată în pace, rezolvăm noi. Aveţi camera voastră,care e problema cu camerele NOASTRE. Sunt ale NOASTRE d’aia ni le-aţi dat ca să fie un spaţiu personal unde să ne descurcăm SINGURI în intimitatea noastră. Doamne deci JUR că dacă o să am copil, şi copilul ăla o să vrea să îşi ţină caitele de şcoală într-o oală pe jos, ÎL LAS FRATE, e camera lui, să stea şi-n cap dacă vrea.

Vreau intimitateee!!!