Oaki

Cireşarii

Oaki — Sat, 06 Mar 2010 19:49:35 +0000

Mi-am amintit de ei pentru că am descărcat Vineri serialul acela scurt, de 10 episoade, despre aventurile lor. Deşi detest filmele alb-negru, şi la calitatea groaznică a ăstuia, l-am devorat din nou.
Ştiu că una din cele mai mari dezamăgiri ale acestei cărţi a fost când le-am citit în clasa a 2-a, şi când am încercat să fac şi eu mica gaşcă de Cireşari în clasă, şi să “le dau întâlnire peste 10 minute pe scări, să discutăm dacă am mai descoperit ceva din coridoarele ascunse ale liceului (Enescu)”, am primti o reacţie de genu’:
-Ce Cireşari, lasă-ne în pace cu prostiile astea..
Am rămas bouche-bais, cum o asemenea reacţie. Când mi-am văzut colegele făcând coregrafii în faţa clasei pe Andre, am realizat că ceva nu se leagă, şi de aia nu le plac Cireşarii mei.
Când eram mic Tic era cel mai tare, fiind a 5-a, adică cel mai apropiat de vârsta mea, iar prezenţa lui de spirit mi se părea incredibilă. Urmat îndeaproape de Victor, care pentru mine era geniul absolut, nu concepeam inteligenţă peste nivelul respectiv. Din nefericire pentru ei, când au apărut filmele, m-am amorezat definitiv de Ursu, care mi se părea superb: grijuliu, arăta cel mai drăguţ, şi era rârâit!
Pe Maria şi Ionel nu i-am suportat niciodată, mă identificam cu Laura, (nume, şi vise) dar m-a dezamăgit total când l-a ales pe Tic în faţa lui Victor. Io înţeleg că era deştept, dar Tic era spiriduşul! Şi a suferit săracu’ toată cartea, şi brusc vine Victor şi i-o fură tam-nesam! Ca să nu mai spun că fraza de la sfârşitul cărţii m-a făcut să plâng trei zile, cu săracu’ Tic.
Tic mi se părea că se potriveşte foarte bine cu Olguţa din la Medeleni! Ce asociere ambiguă scoteam şi eu!
Nu am reuşit niciodată să termin de citit toate volumele, pentru că în volumul 4 aventura era iarna, şi devenise şi puţin prea complicat pentru clasa a 3-a, şi am renunţat, după care am intrat în declin total, am uitat. Acum am găsit iar filmele, şi mi se par geniale. Cred că o să citesc şi ultimele două volume.

Alice in Wonderland

Oaki — Fri, 05 Mar 2010 20:22:12 +0000

Pe scurt: Wanna get high like Alice and go to “Wonderland”?

Fusei şi eu la film la imax (nu, nu citesc aimax, ci IMAX, aşa cum se scrie), şi 3D. Când am ajuns şi ne-a spus tipu’ de prezenta că e ecranu’ de 18 metri, cât 7 elefanţi unul peste altul eram ceva de genu’: ok şi asta are legătură cu mine pentru că…?
În fine, începe filmul şi numărătoarea aceea inversă cu 10, 9, 8….m-a ameţit complet.
Pe mine nu m-a pasionat niciodată povestea asta. Pentru că e aiurea, nu are nici o legătură cu nimic, sunt nişte personaje…dubioase, etc.
Cel mai bun rezumat al chestiei ăsteia l-a făcut un comentator pe youtube:

red13redc (3 days ago) Show Hide

Hey anybody else realize that Alice In Wonderland was based off somebody on drugs…if you remember the cartoon, there was the caterpillar who was smoking on top of a mushroom hmm…then Theres that Cat who is always appearing and disappearing…nothing makes sense. Alice was sleep the whole time this stuff was happening, i think she was getn high by that tree she fell alseep by, or by the cookies she ate

Nu ştiam exact cum să explic asta când eram mică, dar dacă vezi filmul ăsta când eşti high te sperii ca toate cele. Cât despre pisica zâmbăreaţă, în film mai merge, dar în ăla original de desene, e tulburătoare RĂU DE TOT! Mi-a plăcut că tot efortul ăstora cu IMAX şi 3D şi tot ce mai au ei e pentru a face oamenii să fie cât mai implicaţi în film, cât mai aproape de actori, să te implici complet în acţiune. Problema cu mine e că eu deja fac asta. Să vă povestească Bbee cum mă comport eu când mă uit la film: nu mai văd/aud nimic în jurul meu, poa’ să vină război nuclear, eu mă uit la film! Aşa că toată strădania ăstora e cam inutilă, eu mă implicam de obicei oricum.
Când a zburat spre castel, nu m-a impresionat aşa mult. Arăta exact ca în Ogrimmar în WoW, deci eram obişnuită cu astfel de chestii.
Omida a fost genială (evident, doar e vocea lui Alan Rickman!) când era partea ei, eu eram în extaz se auzea vocea tipului surround în sală, are aşa o voce liniştitoare! Şi muzica de la generic e Avril, deci şi mai genial.

Apropo, noul album al lui Avril se va numii Almost Alice, şi eu nu înţelegeam de la ce vine, şi nu îmi plăcea aşa mult. Ei bine este de la una din replicile lui Alan, deci evident e genial, albumul cântăreţei mele favorite numit după replica actorului meu favorit! Aş mai merge de câteva ori!

Later Edit: pe omidoi (Alaan) îl cheamă Absolute..vreo legătură cu băutura Absolut? neaah, doar e un film despre droguri, să nu le amestecăm!

ECDL

Oaki — Wed, 03 Mar 2010 18:28:02 +0000

De două zile îmi bat capul cu nenorocirile astea de examene, Cambridge şi ECDL. Că dacă tot se echivalează, de ce aş da un exame care nu valorează absolut nimic în afara României, când pot da altul care o face? Dacă tot tre’ să dau, măcar să fie unu calumea, nu o fiţuică românească.
Şi am zis să dau şi eu un ochi pe fişele ăstora de la ECDL că par simple. Sunt ARHAICE! Mă întreabă de Netscape Navigator, de Lotus, Plotter, şi Dischete. Băi copii, eu umblu de 9 ani pe Net, nu am auzit de chestiile astea! Mă rog, evident că la un moment dat căutam diferenţa dintre biţi şi bytes şi am ajuns la Logica Booleana, şi alte aberaţii. Că deh, dacă tot ştiu ceva, să ştiu integral, nu aşa, pe sărite. Am învăţat adunare binară şi porţi, yay!
Oricum, ideea e că o să-l dau în engleză CLARO, că în română traducerile sunt de toată jena, şi a) pierd timp ca să învăţ cum au tradus ăştia (lowercase – cazul minuscul) b) învăţ engleză ŞI mai greşit decât ştiu deja.
Mă calcă pe nervi, de 2 zile nu am reuşit să citesc toate subiectele pentru că aproape fiecare întrebare are câte un soft arhaic pomenit de care n-am auzit şi tre’ să studiez să vad ce e cu el. Asta că tot ziceam că o las mai moale cu netu’. Şi uite aşa pierd eu timpul, pentru că:

DACĂ TOT ÎNVĂŢ CHESTIILE ASTEA SINGURĂ PE TIMPU’ ŞI NERVII MEI, DE CE M-AM MAI DUS LA ORA DE TIC ÎN CLASELE a 9-a ŞI a 10-a??? ŞI CĂ VENII VORBA, ANU’ ĂSTA ŞI LA ANU’?

Haide cu home-schoolingu mai rapid!

Club Mandala

Oaki — Fri, 26 Feb 2010 21:08:20 +0000

Azi am fost la analize (a 3-a oară), şi nu, nu am nimic la stomac, sunt doar deshidratată. Cât am aşteptat la doctor mi s-a făcut foame, şi cum mama tot zicea ceva de un restaurant Mandala (vegetarian), am decis să merg acolo, mai ales că de când am dat-o pe vegetariene, nu prea mai am ce mânca la Pizza Hut.
Am umblat cam o oră pe jos, că nu ştiam exact unde e, am sunat-o pe Bb să ne direcţioneze după harta de pe site, am intrat pe site de pe mobil, am întrebat 6 oameni, şi după o oră am ajuns.
Acuma, voi ştiţi pasiunea mea pentru Orient. Vai cât de tare e acest loc!
În primul rând au şerveţele de masă, uşile şi alte chestii roşii. Totul e pe lemn, frumos, şi e tip casă veche, cum e şi şcoala mea. Şi aceeaşi nuanţă de roşu. Se pare că am o înclinaţie pentru genul ăsta de clădiri.
Meniul e total hilar. Nu ştiu cine l-a creat, dar definiţia mâncărurilor e genială – ca şi mâncarea de altfel. Azi a testat mâncare din Bali, salată de andive (prima oară când găsesc anive undeva, când a văzut mama a fost ceva gen: “Andive? Clar, tu aici te muţi!”), şi clătite cu cocos. 90% din dulciuri sunt pe bază de cocos, deci da. Ah, am uitat să menţionez că am avut un chelner extrem de drăguţ?
Ei au mai multe chestii acolo, de la librărie la magazin de cristale la ceainărie şi sală de evenimente…ah, şi o baie cât clasa mea.
Oricum, abia ce mă decisesem şi eu să fac economii. Clar, s-a dus pe aba sâmbetei planu’. Chestia interesantă e că nu ştiam că se pot găti atâtea chestii delicioase numai din vegetariene. Ah, şi aveau şi lumânărele pe acolo. Oficial, Coffee Store-ul a căzut pe locul doi din locurile mele favorite, după 3 ani.
Vă las aici site-ul lor, dacă vreţi să vedeţi cu ochii voştri, dar chiar ar merita să vă duceţi, serios. Preţurile sunt super ok şi un MARE plus, nu se fumează.
Nu, nu e post plătit, pur şi simplu am adorat locul ăla asta e tot Apropo, aveţi link şi în blogroll cu ocazia asta.

Roblogfest 2010

Oaki — Tue, 23 Feb 2010 12:32:23 +0000

M-am înscris din nou. Nu ştiu de ce mă tot încăpăţnez, că oricum nu trec de prima etapă. Dar presupun că merg pentru socializare şi promovare.
Numele ăla e de la primul blog şi habar n-am cum să îl schimb.
Oricum, cine are timp, mă puteţi vota aici:

Closet Land

Oaki — Tue, 23 Feb 2010 12:29:40 +0000

Ok, ştiţi că eu am oroare de filmele thriller şi nu suport sângele în filme.
Filmul ăsta am vrut să-l văd de dragul lui Alan Rickman, un actor genial. Partea proastă e că am văzut o secvenţă din el într-un fan-video pt Alan, şi era singura scenă pasională din film – am crezut că e romantic! Evident, când am văzut titlul m-am gândit la ceva gen Narnia. Ei bine nu, este un thriller psihologic oribil. Nu arată scenele în care o torturează, însă…
E genial cum doar 2 actori şi o cameră te pot ţine lipit de scaun 2 ore. Nu l-am găsit nicăieri pe Net, dar e pe youtube tot, puteţi să îl căutaţi. Am înţeles că e făcut după o carte, vreau să mă uit după ea.
Are referinţe literare multe şi mişto.
Pe scurt, e vorba de o autoare de cărţi de copii, care a scris una din cărţi (Closet Land) despre o traumă sexuală din copilărie. Numa’ că ăştia o torturează pentru că a dat senzaţia că e ceva anti-sistem, şi o pun să semneze o foaie unde recunoaşte asta. Puterea de voinţă a tipei, şi rezistenţa sugerată te lasă mască. (I-au băgat o ţepuşă de grătar încinsă în posterior). Este unul din puţinele thrillere văzute la viaţa mea, sau drame (am văzut per total maxim 5), dar a devenit instant unul din filmele mele favorite.
Da, jocul lui Rickman are o influenţă destul de mare, dar mesajul transmis mi se pare minunat. Am făcut legătura cu o chestie de când eram mai mică (nimic grav sau dubios, da’ nu-i de scris pe blog), şi m-a impresionat la maxim.
Este un film destul de rar, dar cine nu l-a văzut sugerez să îl vadă pentru că este foarte tare.
P.S. Voi ce credeţi, el era molestatorul, sau nu?

Later Edit: Tocmai am mai descoperit o chestie cu care m-ar ajuta cumva filmul ăsta. Io când vă zic că e super tare…

Later Later Edit:

dernieremode (2 years ago) Show Hide
+1
Marked as spam
Reply | Spam
this film is an erotisized “1984″

Deci a fost puţin mai romantic până la urmă.

La Grande Guerre

Oaki — Mon, 22 Feb 2010 22:17:24 +0000

Lumea a făcut mişto când le-am zis că sunt la intensiv engleză şi chiulesc de la o oră ca să fac istorie în franceză. Calculând cam câtă franceză ştiu eu, au şi de ce. Nu mă înţelegeţi greşit, pot să înţeleg uşor, dar la exprimare e mai greu…
Oricum, azi am avut două hărţi.
Europa înainte de 1914, şi între ‘20-’21.
Eu am memorie vizuală foarte bună, şi foarte multe chestii le-am învăţat după repere vizuale.
Acum urmează să zic ceva umilitor. Pentru că nu am avut profesori exigenţi, nu m-a interesat geografia. Nici vecinii României nu-i prea ştiam, abia abia Europa la margine, de Asia şi Africa sau America nici nu se mai pune problema. De la sine înţeles că istoria era o mare varză în capul meu, neştiind unde e cutare sau cutare ţară, cum să înţeleg eu de ce s-au bătut.
Oricum, azi am găsit hărţile astea două. Care erau colorate, clar, scris mare şi citeţ, şi Puterile Centrale în triunghi, Germania cu Austro-Ungaria şi Italia. Până acum nu m-a interesat să stau să studiez harta să fac paralela cu ce scria în caiet…deh,lene.
Acum am găsit totul desenat, drăguţ, foarte clar şi uşor de învăţat. Am mai învăţat eu şi Uniunea Europeană de la şoriceii ăia de la Minimax la 6 dimineaţa înainte să plec la şcoală, în ziua când mă asculta din asta.
Păcat că nu am reţinut cum se numea desenul respectiv, era foarte clar făcut, cu coifuri cu steaguri, şoriceii pui erau ţări mici, şi şobolanii Germania, Franţa…
Oricum, foarte drăguţ. Mâine (azi) mă duc la CDI să caut cartea aia, că e foarte tare expplicată. Şi uite cum învăţ eu istorie şi franceză.
Dacă aveţi chef de comentarii aiurea cu “vaaai ce urât nu ştii până la vârsta asta” abţineţi-vă. Astfel de comentarii vor fi şterse, am motivele mele pentru care nu ştiu, important e că vreau să învăţ acum.

Io rămân să sting lumina

Oaki — Sat, 20 Feb 2010 16:41:33 +0000

Toţi colegii tatei din liceu au plecat în alte ţări, şi acum o duc foarte bine. Cu mica problemă că acum vor să se întoarcă în ţară. Tata a rămas.
90% din cunoştinţele mele de vârsta mea vor să plece în străinătate la studii şi să rămână acolo.
Bine mă, io cu tata rămânem să stingem lumina. Eu nu ştiu cum să mai promovez România mai repede şi să o fac mai cunoscută peste hotare şi toate cele, iar ei nu ştiu cum să mai fugă de aici.
Sunt diverse motive, dar toate se sprijină pe aceeaşi idee:
Ţara asta nu le oferă de ceea ce au nevoie ca să devină ce vor. Bun, şi în cazul în care nu îţi oferă, ce faci, pleci? Nu, stai şi pui mâna şi faci tu de ce e nevoie, ca să aibă şi alţii după tine.
Nici tatei nu aş putea spune că i-a oferit tot ce voia, pentru că o meserie nu exista la ora la care voia el să o facă aici, încă. Însă asta nu înseamnă că a rămas dincolo, deşi a primit oferte.
Nu, s-a descurcat cum a putut şi a creeat precedente inexistente până atunci aici.
Nu am decis încă ce drum o să aleg, dar orice ar fi, clar va promova România. Că prea fug toţi de ea.

Plecaţi mă toţi! Rămân io să sting lumina.

Valetine’s- part 2

Oaki — Sat, 20 Feb 2010 16:33:04 +0000

Noaptea dinspre 13 spre 14 am petrecut-o la una din cele mai bune prietene acasă, Cookie. Am făcut sleepover, din setul “all the single ladies”. Planul iniţial era să ne “înveselim” puţin uitându-ne la New Moon, dar…mă rog, a căzut.
Am mers şi am cumpărat 7 păcate, Sânge de Taur, şi Cookie mai avea vin de la Bunica ei, foarte foarte dulce.
Acum, problema cu mine şi alcoolul e că mi se face foarte rău. Îmi plac doar două feluri de alcool, Breezer sau Bailey’s, pentru că nu ţi se face rău de la ele. De la restul, vomit groaznic. Bere, vin, orice..
Aparent mi-am sunat primul prieten când era în club, şi el destul de praf, şi am convorbirea filmată.
Am colaborat cu vecinul de dedesubt de vârsta noastră, pt că mama lui ne-a spus că a venit la noi. Şi e filmatp faza. Aparent am tendinţa la beţie să umblu cu camera în braţe. Deasemenea colegul ei de bancă ne-a spus că am vorbit cu el pe messenger şi..mă rog, aparent nu a înţeles nimic, dar mi-a spus că eram obsedată de:
apă,cană,şerveţele.
Conform filmării, Cookie voma în cană, se ştergea cu şerveţele după care bea apă (din altă cană, duh).
Anyway, eu am vomat în chiuvetă în valuri, Cookie în pat, şi eram extrem de hiper-activă, umblam prin toată casa.
E mişto când urlam pe geam după vecinu de jos şi avea ecou.
Oricum, tot ce vă povestesc e din ce am văzut pe casetă, că după ora 12 jumate’, nu am mai filmat. Ergo, totul e în ceaţă, sper că nu am înjurat pe nimeni.
În orice caz, m-am trezit la 8 jumate, şi la 9 jumate am plecat acasă, unde am dormit până la 10, când m-am apucat de machetă.
După cum am spus, chiar a fost un weekend tare. Dar, ca şi Halloweenul de acum câţiva ani, nu mai repet.

Alice – Avril Lavigne videoclip

Oaki — Wed, 17 Feb 2010 18:40:25 +0000

Cât munceam eu de zor la postul anterior a apărut videoclipul oficial Alice al lui Avril Lavigne.
Părerea mea este că este videoclipul I’m With You, varianta mai dark. E identic în proporţie de 70%. Oricum, pisica aia creepy este groaznică, eu de felul meu nefiind o fană Alice în Ţara Minunilor, pt a mi se pare foarte creepy, nu ca poveştile normale de copii, dar merge. Plus ca Omida în film va fi Alan Rickman deci…
Însă faţă de rozul anterior şi prostiile alea, este minunat oricum. Dresul e mişto, şi a revenit la pianul din My Happy Ending.
Concluzie, nu e reuşit, dar oricum mult mai bun decât albumul interior. Când fuge prin ceaţă la 3:02 e chiar ok. Nu înţeleg de ce era necesar trailerul, dar în fine. Oricum cu videoul de la Sk8er Boy nu se compară nimic, dar asta e altă poveste. Acum aşteptăm albumul. Luaţi de vedeţi: