Enter your password to view comments
Ok, am acceptat că nu există alternativă de homeschooling.
Am acceptat că orice aş face tre’ să dau Bacu’.
Acu’, să-mi explice şi mie cineva de ce după ce am stat 12 ani degeaba în şcoală, şi am învăţat (însumat) ceea ce puteam învăţa în 5 ani, mai tre’ să stau încă 5 ani în altă şcoală? (Facultate?)
Nu mă înţelegeţi greşit, vreau să aprofundez diverse domenii (multe opţiuni), da’ sunt şi o tonă de cursuri inutile şi de pierdut timpul. Şi eu am pierdut deja 12 ani, nu mai vreau să pierd încă 5!
Ce dacă există facultăţi la distanţă, oricum nu sunt recunoscute nicăieri!
Cursuri cu echivalare? Vise taică!
Şi în fond, dacă nu fac facultatea, ce-i? Păi pe scurt, nu mă angajează nimeni!
De ce să mă testeze angajatorul să vadă ce pot să fac? Nu mai bine îi arăt eu un vraf de hârţoage care îi demonstrează că ştiu să sucesc Planeta pe domeniu’ X? Băi tată, mie chiar îmi place viaţa asta, da’ pe cuvânt dacă înţeleg faza cu hârtiile. Cum îi demosntrează lui o coajă de copac ce pot io să fac!
Sistemul mamii lor, pierd un sfert de viaţă în şcoală ca să fac un vraf de foi. Mă, şi măcar dacă m-ar învăţa ceva! Da’ io mă duc la şcoală să fac 30 de ore p săptămână pentru 6 ore care merită să le fac.
BLAAAAAAARGH detest chestia asta. Prea mult stres şi nervi.
Urmează un an jumate de stres si draci pe tema asta. Nu mai vreau frateeee am trecut prin capacitate, NU MAI VREAU SĂ REPET CHESTIA AIA! Absolut TOATĂ lumea te bate la cap cu “Ce vrei să faci”. Nu vreau NIMIC mă, nimic, scutiţi-mă! Şi mi s-a demonstrat cât de valoros şi precis e sistemul de notare, când am văzut cu cine am intrat în liceu. Notele arată de ce eşti capabil, şi câz te duce capu’? Din părţi arată mă! Din părţi!
În clasa I eram ahtiată după şcoală, voiam să văd, să mă hrănesc din fructele cunoaşterii…
În clasa a XIa vreau să mă lase naibii în pace fructele astea putrezite, că am io acasă livada mea (biblioteca proprie) din care învăţ mai multe decât tot raionu’ lor de fructe şi legume din Carrefour!
De două zile îmi bat capul cu nenorocirile astea de examene, Cambridge şi ECDL. Că dacă tot se echivalează, de ce aş da un exame care nu valorează absolut nimic în afara României, când pot da altul care o face? Dacă tot tre’ să dau, măcar să fie unu calumea, nu o fiţuică românească.
Şi am zis să dau şi eu un ochi pe fişele ăstora de la ECDL că par simple. Sunt ARHAICE! Mă întreabă de Netscape Navigator, de Lotus, Plotter, şi Dischete. Băi copii, eu umblu de 9 ani pe Net, nu am auzit de chestiile astea! Mă rog, evident că la un moment dat căutam diferenţa dintre biţi şi bytes şi am ajuns la Logica Booleana, şi alte aberaţii. Că deh, dacă tot ştiu ceva, să ştiu integral, nu aşa, pe sărite. Am învăţat adunare binară şi porţi, yay!
Oricum, ideea e că o să-l dau în engleză CLARO, că în română traducerile sunt de toată jena, şi a) pierd timp ca să învăţ cum au tradus ăştia (lowercase – cazul minuscul) b) învăţ engleză ŞI mai greşit decât ştiu deja.
Mă calcă pe nervi, de 2 zile nu am reuşit să citesc toate subiectele pentru că aproape fiecare întrebare are câte un soft arhaic pomenit de care n-am auzit şi tre’ să studiez să vad ce e cu el. Asta că tot ziceam că o las mai moale cu netu’. Şi uite aşa pierd eu timpul, pentru că:
DACĂ TOT ÎNVĂŢ CHESTIILE ASTEA SINGURĂ PE TIMPU’ ŞI NERVII MEI, DE CE M-AM MAI DUS LA ORA DE TIC ÎN CLASELE a 9-a ŞI a 10-a??? ŞI CĂ VENII VORBA, ANU’ ĂSTA ŞI LA ANU’?
Lumea a făcut mişto când le-am zis că sunt la intensiv engleză şi chiulesc de la o oră ca să fac istorie în franceză. Calculând cam câtă franceză ştiu eu, au şi de ce. Nu mă înţelegeţi greşit, pot să înţeleg uşor, dar la exprimare e mai greu…
Oricum, azi am avut două hărţi.
Europa înainte de 1914, şi între ‘20-’21.
Eu am memorie vizuală foarte bună, şi foarte multe chestii le-am învăţat după repere vizuale.
Acum urmează să zic ceva umilitor. Pentru că nu am avut profesori exigenţi, nu m-a interesat geografia. Nici vecinii României nu-i prea ştiam, abia abia Europa la margine, de Asia şi Africa sau America nici nu se mai pune problema. De la sine înţeles că istoria era o mare varză în capul meu, neştiind unde e cutare sau cutare ţară, cum să înţeleg eu de ce s-au bătut.
Oricum, azi am găsit hărţile astea două. Care erau colorate, clar, scris mare şi citeţ, şi Puterile Centrale în triunghi, Germania cu Austro-Ungaria şi Italia. Până acum nu m-a interesat să stau să studiez harta să fac paralela cu ce scria în caiet…deh,lene.
Acum am găsit totul desenat, drăguţ, foarte clar şi uşor de învăţat. Am mai învăţat eu şi Uniunea Europeană de la şoriceii ăia de la Minimax la 6 dimineaţa înainte să plec la şcoală, în ziua când mă asculta din asta.
Păcat că nu am reţinut cum se numea desenul respectiv, era foarte clar făcut, cu coifuri cu steaguri, şoriceii pui erau ţări mici, şi şobolanii Germania, Franţa…
Oricum, foarte drăguţ. Mâine (azi) mă duc la CDI să caut cartea aia, că e foarte tare expplicată. Şi uite cum învăţ eu istorie şi franceză.
Dacă aveţi chef de comentarii aiurea cu “vaaai ce urât nu ştii până la vârsta asta” abţineţi-vă. Astfel de comentarii vor fi şterse, am motivele mele pentru care nu ştiu, important e că vreau să învăţ acum.
Să mă explicitez.
La finalul anului şcolar trecut, am avut de bifat un opţional pe care am vrea să-l facem la alegere.
Excluzând faptul că opţionalul nu e opţional şi e obligatoriu, ergo trebuie să îl facem vrem nu vrem (matematici tabelare!?!? pe bune?!?!), a fost ales sportul în favoarea educaţiei pentru sănătate. Chestie foarte interesantă având în vedere că 7/28 de oameni fac sportul la noi în clasă. Dar hei, majoritatea decide nu? (wtf).
Şi s-a ales baschet/volei/fotbal opţional. Foarte ok, eu am ales Istorie şi sport, deci îmi place (nici acum nu ştiu de ce am ales istorie şi a venit Somnorel să ne predea).
Hai să vă explic totuşi de ce s-a ales sportul. Pentru că ăia 21 de oameni scutiţi de sport, au votat sport în masă. Ca să aibă o materie mai puţin la care să-şi bată capu’.
Urmează partea interesantă. Şcoala a intrat în reparaţii. Nu mai aveam terenuri de baschet/volei/fotbal. Şi facem forţă, în sala mică. Şi forţă, muuultă forţă. Asta e partea care o urăsc eu din sport, forţa. Dintr-un motiv foarte clar, NU AM. E şi uite aşa facem noi câte 2 ore de forţă pe săptămână, fiind singura activitate care se poate întreprinde.
Şi bagăm frate: abdomene, extensii, bricege, ridicarea picioarelor la 45 de grade (AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAH), flotări, genoflexiuni, sărituri (măcar de aş avea voie astea, da’ n-am!), gantere, ridicat cu picioarele la aparate…
Băi frate, nu ştiu cum să vă zic. Săptămânal am febră musculară. Şi nici să mă apuc acum să lucrez nu vreau. Pentru că nu verau să arăt ceva de genu’.
Mă dor muşchii de la: gât, braţe, copase, spate, fund, şi în general tot corpu’.
Aşa. Ideea de bază este că mie nu îmi convine să fac sport pentru că nu au chef scutiţii să se deplaseze la oră. Adică nu sport, că nu am nimic cu mişcarea fizică. Dar ăştia numa’ forţă ne pun să facem. Şi m-am cam săturat.
Uite de asta România suge, ok?
O să fac o mică analiză a regulilor şcolii. Azi la opţionalul “Together” am făcut un test despre nişte reguli din şcoală. O să vă arăt rezolvarea la el după care o să analizez şi o să trag o concluzie (warning, post lung)
4 tipuri de reguli:
A. sunt de acord şi mă supun
B. de acord, dar nu mă supun
C. nu-s de acord, dar mă supun
D. nu-s de acord şi nu mă supun.
1. Uniforma / codul şcolii sunt obligatorii. D
Pe bune? Nu aduce niţel a comunism, aşa, puţin? Noi cică avem tricou de uniformă. NIMENI nu îl poartă.
2. Chiulitul e interzis. D
Mmmmhm. Şi dacă sunt ore inutile? La care dormi? La care nu a ce face? Unde pierzi timpul degeaba când ai putea face ceva mai util? Unde ai profesori senili sau de genu’ de îşi bat joc elevii de ei la ore?
3. Să bei alcool pe proprietatea şcolii este interzis. B
De acord, dar cine o respectă, pe bune? Sunt droguri pe proprietatea şcolii fraţilor! Nu spun că oi fi eu mare băutoare, dar cel puţin odată fiecare elev în 12 ani a băgat o bere între 2 ore. Ce, credeţi că acele cutii de bere din locu’ din spate (la fumat) al şcolii s-au teleportat acolo? Goale?
4. Copiatul este interzis. B
Sunt de acord, am scris şi azi în lucrare, că îţi furi căciula singur. Dar în momentul în care avem materii inutile, chiar nu văd scopul să consum timp şi neuroni pentru o chestie inutilă. Şi atunci copiez temele.
5. Studenţii trebuie să se prezinte la timp la ore. B
De acord, dar eu întârzii de obicei. Unul din defectele mele.
Alte formule prin care să exprim în titlurile posturilor cam cât de praf e şcoala.
Să le iau pe rând.
Venim la 8 dimineaţa la şcoala. Mergem în clasa unde ne-a spus diriginta să ne mutăm. Profa de RO ne cheamă la altă clasă (prin mesageri). Ne întâlnim cu diriginita pe drum care ne trimite înapoi la clasa ei. După care pleacă, se întoarce, şi ne trimite la clasa profei de RO. După care ne spune să ne întoarcem la vechea noastră clasă când vin cei de după-masă în clasa nouă. La ora de RO profa face scandal că noi să ascultăm ce spune ea, că e cum zice ea nu cum zice diriginta.
Când ne întoarcem, directoarea-adj vine şi ne trimite înapoi la clasa cealaltă. Că ea acolo ne-a pus, şi e cum zice ea nu cum zice diriginta.
E acu’ am şi eu două semne de întrebare.
1. Noi pe cine căcat mai ascultăm?
2. De ce urlă toată lumea TOT LA NOI?
E vina noastră că ei sunt mai incapabili în ale comunicării şi nu ştie stânga ce face dreapta?
În altă oridine de idei, luaţi şi plângeţi.
M-am săturat de aberaţia asta numită sistem educaţional, care e absolut ce vreţi voi da’ sistem nu e.
Şi nu o să mă mai satur să scriu asta, pentru că zilnic mi se aduc noi şi noi dovezi despre cum îmi pierd eu timpul 7 ore pe zi, 5 zile pe săptămână când aş putea chiar să ÎNVĂŢ ceva.
Proful de Sociologie (tipul care nu a auzit de Jane Eyre şi e mebru al Uniunii Scriitorilor), ne bate la cap de TREI ORE despre Teoria Ipotezei (care spune că: Dacă x, atunci y).
Eu stau de 10 minute pe net să caut ceva şi am descoperit că există Astrobiologie. şi teoria Panspermiei. Chestii care chiar îmi dau de gândit. Dar nu, eu trebuie să înţeleg cum să formez o ipoteză, chestie care am învăţat-o la 12 ani din cărţile lui Conan Doyle cu Sherlock Holmes.
M-am săturat să îmi pierd timpul din cauta unei societăţi şi a unui sistem idiot, pentru că omenirea nu e capbilă să îşi realizeze priorităţile şi mai ales ROMÂNIA, când eu am chestii mai bune de făcut!
Şi ca să râdeţi (sau să plângeţi, depinde cum priveşti problema) la final, am să vă dau o mostră din discuţia mea cu profu’ de Socio:
Astăzi nu am făcut ora de limba şi literatură română pentru că profesoara a refuzat să intre în clasă pentru că nu avem uşă.
Succesiunea faptelor:
Cei de după-masă, de a 8-a, rup uşa.
Şcoala se repară, în jumătate de an o să fie o uşă nouă acolo.
Întrebare logică: De ce să cumpărăm noi uşă nouă, când nu am rupt-o noi, şi şcoala se repară?
Profa’ de română anunţă în mod repetitiv că ea în astfel de condiţii nu-şi face orele.
Uşa continuă să stea proptită de perete lângă cadrul uşii care mai nou nu mai are nici balamale.
Rezultat:
Nu mai facem română până nu avem uşă.
Şcoala mea e foarte tare.
Am trecut prin 5 şcoli. Am avut cel puţin 50 de profesori. . Ştiţi câţi au reuşit să se ne facă să îi respectăm? TREI. Din 50. Ceva nu e în regulă.
Ideea acestui post mi-a venit zilele astea la ora de religie, unde avem o profesoară nouă. Vrea să ne dicteze lecţia. Până aici totul ok. Distracţia începe în momentul în care vorbeşte la volumul unei şoapte obişnuite, şi 15 oameni vorbesc în gura mare. Şi nu se aude.
Ok, păi atunci cum facem să tacă ăia 15, dacă ei n-au bun-simţ? Se impune profesorul.
PAUZĂ.
Nici unul din profesorii mei la momentul actual nu ştiu să se impună prin respect. Maxim 2-3 care s-au impus prin frică. Atît.
Părerea mea este că cei care termină o anume facultate şi doresc să devinp profesori, când dau masteru ar trebui să facp şi un curs de 10 modulde de psihologie a copilului/adolescentului. Ca măcar dacă nu au în vene spiritul pedagogic atât de pomenti dar niciodată folosit, să-l înveţe! Ştiu că asta nu se învaţă, ori ştii ori nu, da’ ceva-ceva tot s-o prinde de tine la cursu’ ăla!
Ca să nu mai avem cazuri de ştiri cu nu ştiu ce profesoară care şi-a bătut elevii, etc etc.
Serios, oameni buni. Învăţaţi să vă impuneţi în momentul în care vorbiţi în faţa unei mulţimi! În Antichitate chestia asta era ridicată la nivel de artă, se studia la forma superioară de învăţământ, colegiul, şi se numea ORATORIE. Acum se numeşte profesorat.
De ore interactive, comunicare cu elevii, dezbateri…asta deja e cu totu’ altă mâncare de peşte. Întâi învăţăm să mergem şi dupaia alergăm Maratonul.
Dacă profesorii nu se impun, elevii nu îi respectă, îşi bagă picioarele în ea de şcoală, chiulesc, şu uite-aşa creşte rata de abandon şcolar…
Vorba campaniei: Dragă profesore, NU FĂ NIMIC!